Ultima noapte de război, prima zi de pace

Acum, la acest început de primăvară, România se luptă cu statisticile negative, care ar putea fi un bun subiect de campanie electorală pentru candidații validați de BEC.

„Statul de drept continuă să se degradeze în Uniunea Europeană (UE) – mai ales în Italia, Slovacia, România și Ungaria – arată Uniunea Libertăților Civile pentru Europa (CLUE) în cea de a șasea ediția a raportului anual «Liberties Rule of Law», publicat luni, care relevă o tendință generală, în ultimii ani, de punere în discuție a statului de drept”, relatează Euronews, citat de News.ro.

„Observăm un număr mare de țări în care statul de drept continuă să se degradeze, și anume în Italia, Slovacia, România și Ungaria, binențeles”, a declarat, pentru Euronews, expertul principal în domeniul statului de drept din cadrul CLUE, Viktor Zoltán Kazai, unul dintre autorii raportului, mai scrie News.ro.

„Motivul este că UE nu este suficient de puternică în răspunsul pe care-l dă declinului statului de drept. Dacă încălcările statului de drept sunt autorizate, chiar tacit, atunci asta îi încurajează pe șefii de guvern să deterioreze și mai mult statul de drept”, a mai arătat Viktor Zoltán Kazai, mai notează News.ro.

România liberă scrie că datoria statului  român a crescut cu 180 de miliarde de lei în 2024.

„Ca pondere în PIB, datoria administrației publice a ajuns la 54,6%, reflectând un ritm accelerat de îndatorare în ultimii ani. Comparativ, în 2019, înainte de crizele succesive care au afectat economia, datoria publică era de 372,9 miliarde de lei, adică 35% din PIB. Astfel, în doar cinci ani, povara datoriei publice a crescut cu 591,4 miliarde de lei”, scrie România liberă, citând profit.ro.

„Mai îngrijorătoare este evoluția datoriei raportată la PIB. Dacă în 2019, România avea o datorie publică de 35% din PIB, aceasta a urcat la 54,6% până la finalul lui 2024, fără perspective de scădere semnificativă în viitorul apropiat. Principalul factor al acestei creșteri accelerate este deficitul bugetar cronic, care necesită mai mult control al statului, pentru a-și asigura acoperirea cheltuielilor”, mai scrie România liberă.

Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Remus Pricopie, și-a anunțat oficial candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2025.

„El a precizat că a luat această decizie «după o matură chibzuință», subliniind că România are nevoie de un președinte cinstit, puternic și echilibrat, capabil să refacă încrederea în clasa politică. Pricopie a atras atenția că nu și-a depus candidatura cu liste de semnături, motivând că România solicită un număr mult prea mare, comparativ cu alte țări europene”, arată România liberă.

„În Bulgaria sunt necesare doar 2.500 de semnături, iar în Austria 6.000”, a explicat Remus Pricopie, scrie România liberă.

„De asemenea, rectorul SNSPA a criticat mecanismul actual de colectare a semnăturilor, pe care îl consideră nedemocratic și susceptibil de abuzuri. (…) Biroul Electoral Central (BEC) a confirmat primirea dosarului de candidatură, menționând că va analiza legalitatea băncii și a semnului electoral propus de Pricopie”, mai notează România liberă.

BEC a validat candidaturile lui George Simion și Anamariei Gavrilă. Acum rămâne ca unul dintre cei doi să se retragă din cursa electorală pentru a nu scinda votul suveranist.

„Președintele POT, Anamaria Gavrilă, și-a depus, sâmbătă seară, la Biroul Electoral Central (BEC) candidatura la alegerile prezidențiale din partea partidului pe care îl conduce. Ea a afirmat că a strâns peste 400.000 de semnături, dar «această candidatură este una de conjunctură, noi nu recunoaștem aceste alegeri ca fiind unele legitime». Președinta POT a anunța săptămâna trecută, după respingerea de către BEC a candidaturii lui Călin Georgescu, că va candida la prezidențiale împreună cu liderul AUR”, relatează News.ro.

„Curtea Constituțională, reunită în ședință, duminică, a respins contestațiile care vizau candidatura lui George Simion, iar liderul AUR a transmis că «s-a făcut un pas înainte spre revenirea la democrație». Deciziile CCR sunt definitive”, mai arată News.ro.

Biroul Electoral Central a respins candidatura liderei S.O.S. România, Diana Șoșoacă. În decizia de respingere se privează că a fost adoptată luând în considerare hotărârea Curții Constituționale a României de anul trecut.

„Atât timp cât instanța de contencios constitutional a statuat deja prin Hotărârea nr. 2/2024, raportat la acest ciclu electoral, cu privire la atitudinile, conduitele, luările de poziție ale acestui candidat, constatând că sunt contrare principiilor și valorilor constituționale, Biroului Electoral Central îi revine obligația de a da eficiență aspectelor reținute de Curtea Constituțională”, se arată în hotărârea luată sâmbără de BEC, scrie Hotnews.

„BEC amintește în argumentația deciziei de sâmbătă că Dianei Șoșoacă i-a fost respinsă de către CCR, anul trecut, candidatura la scrutinul prezidențial, ulterior anulat de magistrații constituționali”, mai arată Hotnews.

„Viceministrul de externe rus, Aleksandr Grușko, a declarat că, în orice acord de pace privind Ucraina, Rusia va încerca să obțină garanții «de fier» că țările NATO vor exclude Kievul de la aderarea la alianță și că Ucraina va rămâne neutră”, transmite Reuters, citată de Cotidianul.

„Nu contează sub ce etichetă urmează să fie desfășurate contingentele NATO pe teritoriul ucrainean: fie că este vorba de Uniunea Europeană, NATO sau în capacitate națională. Dacă apar acolo, înseamnă că sunt desfășurați în zona de conflict cu toate consecințele pentru aceste contingente ca părți în conflict”, a adăugat Grușko, scrie Cotidianul.

„Putem vorbi despre observatori neînarmați, despre o misiune civilă care ar monitoriza implementarea aspectelor individuale ale acestui acord sau despre mecanisme de garantare. Până atunci, e doar vorbări”, a afirmat Grușko, mai scrie Cotidianul.

„Grușko a declarat că aliații europeni ai Kievului ar trebui să înțeleagă că numai excluderea aderării Ucrainei la NATO și eliminarea posibilității de a desfășura contingente militare străine pe teritoriul său vor funcționa pentru regiune”, mai arată Cotidianul.

Președintele Americii, Donald Trump, a făcut luni un anunț neașteptat: marți, 18 martie, va vorbi cu omologul său rus, Vladimir Putin, pe marginea încheierii conflictului din Ucraina.

„Chestionat pe marginea teritoriilor controlate de Rusia, președintele Americii a spus că regiunile și centralele nucleare fac parte din discuția privind încheierea războiului. «Vom vorbi despre terenuri. Vom vorbi despre centrale electrice», a spus Trump, care a numit subiectul «împărțirea anumitor active»”, relatează Gândul.

„Totuși, poziția Rusiei rămâne neschimbată chiar și după vizita lui Steve Witkoff la Moscova: Vladimir Putin insistă că propunerea de încetare a focului pentru 30 de zile trebuie să îndeplinească o serie de condiții esențiale pentru a fi acceptabilă”, mai arată Gândul.

Seară liniștită!