Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură 2024-2027 (H.G. nr. 540/2024))

În M. Of. nr. 503 din 30 mai 2024 s-a publicat Hotărârea Guvernului (H.G.) nr. 540/2024 privind aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024-2027 și pentru înființarea și funcționarea Comitetului interministerial de monitorizare a implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024-2027.

Redăm, în continuare, principalele prevederi ale hotărârii:

Art. 1

Se aprobă Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024-2027, denumită în continuare Strategia, prevăzută în anexa^*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

_______

^*) – Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul din șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, București.

Art. 2

(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se înființează Comitetul interministerial de monitorizare a implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024-2027, denumit în continuare Comitetul, organism consultativ, fără personalitate juridică, care funcționează în coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului.

(2) Scopul Comitetului este acela de a coordona și de a monitoriza implementarea Strategiei și a Planului de acțiune aferent acesteia, denumit în continuare Planul de acțiune.

(3) Comitetul îndeplinește următoarele atribuții:

a) monitorizarea și evaluarea progreselor înregistrate în implementarea Strategiei;

b) identificarea deficiențelor de implementare a Strategiei, cu accent pe cauzele și factorii care reduc sau împiedică realizarea acțiunilor prevăzute de Strategie și formularea de recomandări pentru remedierea deficiențelor;

c) promovarea măsurilor prevăzute de Strategie în spațiul public;

d) sprijinirea implementării Strategiei de către autoritățile și instituțiile publice;

e) centralizarea și actualizarea periodică a stadiului implementării Strategiei, în baza rapoartelor de progres;

f) realizarea rapoartelor anuale de monitorizare;

g) realizarea raportului final de evaluare a implementării Strategiei și a Planului de acțiune.

(4) Coordonarea Comitetului este asigurată de un secretar de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, desemnat prin decizie a prim-ministrului.

(5) Comitetul este format din membri, reprezentanți ai următoarelor instituții publice: Cancelaria Prim-Ministrului, Secretariatul General al Guvernului (prin Departamentul pentru Relații Interetnice și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică), Secretariatul de Stat pentru Culte, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Educației, Ministerul Culturii, Ministerul Apărării Naționale, Agenția Națională pentru Sport, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și Agenția Națională pentru Romi, și invitați permanenți: reprezentantul special al Guvernului României pentru promovarea politicilor memoriei și combaterea antisemitismului și a xenofobiei, Administrația Prezidențială, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii, Serviciul Român de Informații, Instituția Avocatului Poporului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Institutul Național de Administrație, Institutul Cultural Român, Autoritatea pentru Digitalizarea României, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, Forumul B’nai B’rith „Dr. Moses Rosen” România, Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului.

(6) Ministerele sunt reprezentate în cadrul Comitetului la nivel de secretar de stat, iar instituțiile publice de către conducătorii sau înlocuitorii de drept ai acestora.

(7) La ședințele Comitetului pot participa, în calitate de invitați, și reprezentanți ai altor entități și specialiști în domeniu, din sfera guvernamentală sau neguvernamentală.

(8) Secretariatul Comitetului este asigurat de către Ministerul Afacerilor Externe.

(9) Comitetul se reunește în ședințe de lucru, lunar sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea coordonatorului sau a oricărui membru.

(10) Comitetul își desfășoară activitatea pe baza regulamentului propriu de organizare și funcționare, pe care îl aprobă în prima ședință de lucru.

Art. 3

Ministerele și instituțiile publice cu responsabilități în domeniul prevenirii și combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură au obligația de a duce la îndeplinire măsurile specifice domeniului lor de activitate, prevăzute în Strategie și în Planul de acțiune.

Art. 4

Finanțarea măsurilor prevăzute în Planul de acțiune, care intră în responsabilitatea ministerelor și a instituțiilor publice, se asigură din bugetul aprobat fiecărei entități responsabile/participante, în limita fondurilor alocate cu această destinație, precum și din alte surse, potrivit legii.

Art. 5

Actualizarea Planului de acțiune se poate face la jumătatea perioadei de implementare, în contextul unor situații nou-apărute ce justifică modificarea în timpul implementării și în baza necesităților fundamentate de instituțiile responsabile/participante.