O interpretare prea teoretică poate să conducă la afectarea continuității activității curente în insolvență

 

---

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!

---

---

 

Reporter: Bună ziua, suntem la Oradea, stăm de vorbă cu doamna Andreea Deli Diaconescu.

Andreea Deli Diaconescu: Bună ziua și mă bucur să fiu aici, lângă dumneavoastră.

Reporter: Ați vorbit astăzi despre garanțiile creanțelor din contractele în derulare. Ne puteți detalia principalele aspecte la care v-ați referit?

Andreea Deli Diaconescu: Da, am încercat să găsim un echilibru între interpretarea juridică a garanției pe care creditorii o au asupra creanțelor unui contract în derulare și partea economică. Ideea a fost să găsim acest echilibru pentru a împiedica extremele. O interpretare prea teoretică poate să conducă la afectarea continuității activității curente în insolvență; pe partea cealaltă, o forțare a beneficiilor economice poate să ducă la protecția garanției. În esență, este vorba despre un paradox sau, mă rog, un compromis din partea creditorului, raportat la necesitățile procedurii de insolvență.

Reporter: Care este legea sau articolul de lege care v-a ridicat cele mai multe probleme până în momentul de față?

Andreea Deli Diaconescu: Ca să iau așa, pe experiența recentă, cred că tocmai tema de astăzi m-a îndemnat să vorbesc pe aspectele practice pe care le-am întâlnit, pentru că acest articol privind protecția garanțiilor în materia procedurii de insolvență suscită – și sunt convinsă că va suscita în continuare – foarte multe dezbateri. Pentru că procedura de insolvență este o procedură care se vrea a fi un fel de disciplinare a creditorilor. Pe de altă parte, fiecare creditor vrea să încerce să recupereze cât mai mult. Or, tocmai de aici vine această încercare de a echilibra și de a face să se aplice în mod constructiv și încercând să găsim un echilibru și pentru interesele creditorilor, și pentru interesele debitorilor.

Reporter: Am observat că foarte mulți practicieni în insolvență sunt și avocați. Cum se împletesc cele două profesii?

Andreea Deli Diaconescu: Este vorba despre o încercare de a înțelege partea juridică și a o transpune pe partea economică. Pentru că, pot să vă mărturisesc că, dacă mulți practicieni sunt și avocați, nu cred că ne putem desfășura activitatea de practician în condițiile în care nu înțelegem sau nu avem și cunoștințele economice. Cred că cele mai bune echipe sunt formate din economiști, pe de o parte, și juriști pe de altă parte. Și nici nu sunt de părere că una dintre aceste meserii ar trebui să prevaleze; trebuie să fie o împletire, cumulată și uniformă, a unor gândiri care trebuie să găsească un punct comun și un numitor comun. Ideea este că unele întrebări din partea economică trebuie să găsească suportul juridic și partea juridică trebuie să se plieze pe partea economică.

Reporter: Care credeți că este legea care ar trebui modificată cât mai repede pentru simplificare activității practicianului în insolvență?

Andreea Deli Diaconescu: Este o întrebare grea. Cred că nu mi-aș dori neapărat să se modifice o lege sau o altă lege. Cred că cel mai bine ar fi să încercăm să respectăm regula reglementării unui sector, cum este segmentul de insolvență, în mod uniform prin aceeași lege. Deci cred că ar trebui să ne dorim, să avem ca deziderat și ca o așteptare de la modificarea cadrului legislativ o uniformitate în ceea ce privește reglementarea în materia insolvenței. pentru că, cu cât apar mai multe modificări în legislații secundare care antamează materia insolvenței, cu atâta avem probleme de lipsă de uniformitate; lipsă de coerență sau dificultăți în interpretare. Cred că până la urmă și Legea nr. 85/2017, care și-a dorit a fi, la origine, un cod al insolvenței, asta și-a propus: să adune în același corp legislativ legislațiile aferente diverselor materii pe care le reglementează. Or, tocmai de aceasta, practic, consecința naturală ar fi să încercăm să avem modificări cât mai puține sau deloc în ceea ce privește alte sfere de reglementare. Să adunăm aici, în materia insolvenței, tot ceea ce înseamnă impactul direct în procedura insolvenței. Asta ar fi de dorit.

Reporter: Mulțumim foarte mult pentru minutele alocate.

Andreea Deli Diaconescu: Și eu vă mulțumesc foarte mult și sunt convinsă că vom colabora în continuare.