„Munca la gri”. Definiţie. Sancţiuni

 

---

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!

---

---

 

Pe lângă sancționarea muncii nedeclarate – cunoscută ca muncă la negru –, începând din 20.10.2021 au fost introduse în Codul muncii sancțiuni și pentru munca subdeclarată – munca la gri –, amenzile ajungând până la 200.000 lei.

Angajatorii și angajații sunt deja familiarizați deja cu conceptul de „muncă la negru”, reprezentând practic situația muncii nedeclarate, reglementată și sancționată de prevederile Codului muncii încă din 2017. Această noțiune include ipotezele în care persoanele sunt primite la muncă fără a avea încheiat un contract individual de muncă, persoanele sunt primite la muncă deși contractul individual de muncă este suspendat sau situațiile în care pentru salariat nu sunt transmise elementele contractului de muncă în Revisal, cel târziu înainte cu o zi de începerea activității.

Suplimentar față de aceste ipoteze, odată cu intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 117/2021, și anume începând din 20.10.2021, se reglementează și sancționează și ipotezele de muncă subdeclarată – cunoscută în mod curent ca „muncă la gri”.

Conform definiției legale, munca subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit și evidențiat în statele de plată a salariilor și în declarația lunară privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităților fiscale (art. 15 ind. 2 Codul muncii). Simplificând, munca subdeclarată reprezintă situația în care angajatorul acordă în realitate un salariu mai mare decât cel evidențiat în documentele financiar-contabile, așa-numitul „salariu în plic“. În aceste situații, suma fiscalizată este mai mică decât cea efectiv primită de către salariat. Ipotezele concrete vizate de noile modificări și sancțiunile aferente sunt următoarele:

– primirea la muncă a unui salariat cu depășirea timpului de muncă stabilit prin contractul individual de muncă cu timp parțial – sancțiunea este amenda de la 10.000 lei la 15.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei; sunt exceptate cazurile de forță majoră sau lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor acestora.

– acordarea unui salariu net mai mare decât cel evidențiat în statele de plată și în declarația lunară privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităților fiscale – sancțiunea este amenda de la 8.000 lei la 10.000 lei pentru fiecare salariat identificat în această situație, fără a depăși valoarea cumulată de 100.000 lei;

– întârzierea la plata salariului cu mai mult de o lună de la data de plată a salariului stabilită prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern (cu excepția situației în care angajatorul se află sub incidența Legii nr. 85/2014 privind insolvența) – sancțiunea este amenda de la 5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a plătit salariul.

(Copyright foto: freepik)

Pe lângă aceste sancțiuni ce țin de dreptul muncii, se vor adăuga și impozitele și contribuțiile aferente veniturilor salariale pe care le vor impune ulterior organele fiscale, alături de penalitățile și dobânzile aferente.

Concluzionând, prin reglementarea și sancționarea acestor noi ipoteze se încearcă descurajarea fenomenului de muncă subdeclarată, prin care, pe lângă faptul că se eludează prevederile legale în materie fiscală, este afectat și dreptul la pensie al salariaților în cauză, pensia lor fiind mai mică în ipoteza muncii la gri decât în situația în care s-ar fi declarat și achitat integral contribuții pentru salariul efectiv acordat.

---