Inadmisibilitatea revizuirii în materie penală. Analiza imposibilității de conciliere a hotărârilor definitive

• Constituţia României: art. 129
• Constituţia României: art. 21
• NCPP: art. 275 alin. (2)
• NCPP: Art. 341 alin. (6)
• NCPP: art. 421 pct. 1 lit. a)
• NCPP: art. 459 alin. (7)

Prin sentința penală nr. 15/2024 din 18 ianuarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 459 alin. (5) raportat la art. 459 alin. (3) C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii penale nr. 91 din 07 iunie 2023, pronunțată de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj, în dosar nr. x/2023.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 110/A din 28 martie 2024)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând cauza, cu prioritate, din perspectiva admisibilității căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele:

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac exercitate împotriva hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de cenzurare a unei hotărâri judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Astfel, dând eficiență principiului stabilit prin dispozițiile art. 129 din Constituția României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

În speță, Înalta Curte constată că împotriva sentinței penale nr. 15/2024 din 18 ianuarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori în dosarul nr. x/2023, revizuentului A. nu îi este recunoscută nicio cale de atac; prin sentința apelată, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A., cu privire la încheierea penală nr. 91 din 07 iunie 2023, pronunțată de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2023.

Conform dispozițiilor art. 459 alin. (7) C. proc. pen., „Încheierea prin care este admisă în principiu cererea de revizuire este definitivă. Sentința prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilității în principiu, este supusă aceleiași căi de atac ca și hotărârea la care se referă revizuirea”.

Hotărârea la care se referă revizuirea este reprezentată de încheierea penală nr. 91 din 07 iunie 2023, pronunțată de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2023, prin care a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței din 6.02.2023 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2022 și împotriva ordonanței din 3.03.2023 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2023

Or, această încheiere (pronunțată în procedura soluționării plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată) este definitivă, în conformitate cu dispozițiile art. 341 alin. (8) rap. la art. 341 alin. (6) C. proc. pen., iar în privința acestei hotărâri legea nu prevede posibilitatea exercitării vreunei căi de atac.

Același statut, de hotărâre definitivă, cu privire la care legea nu prevede posibilitatea exercitării vreunei căi de atac, îl are și încheierea penală nr. 725/2020 a Judecătoriei Cluj Napoca în dosarul penal nr. x/2019, de asemenea, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară în procedura plângerii contra soluției procurorului, cu privire la care revizuentul susține că se referă cererea de revizuire.

Exercitarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare împotriva unei hotărâri definitive, pentru care legea nu prevede această posibilitate, încălcă coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege, dispozițiile ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, dar și principiul unicității căilor de atac și modul de stabilire a ierarhiei acestora.

Prin urmare, în raport de dispozițiile art. 459 alin. (7) teza finală C. proc. pen., având în vedere că împotriva hotărârii definitive la care se referă revizuirea, legea nu prevede posibilitatea exercitării vreunei căi de atac, Înalta Curte constată că apelul exercitat de revizuentul A. este inadmisibil.

Având în vedere considerentele expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 421 pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de revizuentul A. împotriva sentinței penale nr. 15/2024 din 18 ianuarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori în dosarul nr. x/2023.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat apelantul revizuent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.