Demisii la Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice

Deschidem Revista din această seară cu o demisie din Guvern. Conducerea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) și-a prezentat demisia.

„Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, președintele AMEPIP, Mihai Precup, vicepreședinții Ciprian Hojda și Victor Moraru și-au înaintat marți demisiile la Secretariatul General al Guvernului, urmând să fie publicate în Monitorul Oficial deciziile de eliberare din funcție”, scrie Agerpres.

„Cei trei membri ai conducerii AMEPIP au luat această decizie, atât pentru a menține relația de credibilitate între Guvernul României și instituțiile europene, cât și pentru a nu exista vreun risc cu privire la aprobarea cererii de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență de către Comisia Europeană”, se arată în comunicatul citat, mai notează Agerpres.

Fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, susține că „așa-zisele demisii” de la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice „sunt doar o metodă prin care premierul Ciolacu amână reevaluarea jalonului din PNRR privind AMEPIP”.

„Reformele nefăcute din PNRR încep să ne ardă la buzunar. (…) Una dintre reformele care țineau pe loc plata Cererii de Plată numărul 3 era tocmai agenția care ar trebui să supravegheze companiile de stat și să se asigure că acestea respectă guvernanța corporativă. Adică să se asigure că numirile în conducerile acestora se fac pe criterii profesioniste, că se deparazitează de clientelismul politic. Criteriile și procedurile pentru înființarea și selectarea conducerii AMEPIP erau foarte clar specificate în PNRR. Ce a făcut Ciolacu? Ce știe mai bine PSD: au făcut ei o procedură de selecție psd-istă. (…) După ce Comisia (Europeană – n.r.) le-a spus că nu le plătesc cele două miliarde de euro din Cererea de Plată 3 cu manțocăria asta, Ciolacu i-a pus pe toți din conducerea AMEPIP să își dea demisia. Acum, procedura de selecție trebuie reluată pentru ca abia după ce se numește o nouă conducere Comisia să reevalueze jalonul”, a scris Ghinea, marți, pe pagina sa de Facebook, notează Agerpres.

Supraviețuitorii Holocaustului au prioritate la restituirea imobilelor preluate abuziv în perioada comunistă, prevede Legea promulgată, marți, de Președintele Klaus Iohannis.

„Cererile se analizează în ordinea înregistrării lor. Prin excepție, se analizează cu prioritate cererile formulate de persoana certificată de entități desemnate de statul român sau de alte state membre ale Uniunii Europene sau de statul de reședință ca supraviețuitoare ale Holocaustului, aflată în viață”, stipulează această lege, scrie Agerpres.

„Deciziile emise pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a Tribunalului în a cărui circumscripție se află imobilul, în termen de 30 de zile de la data comunicării. În procedura judecătorească, cuantumul despăgubirilor se va stabili prin raportare la grila notarială valabilă în anul anterior pronunțării hotărârii judecătorești”, scrie Agerpres.

„În cazul în care pentru imobilul solicitat nu se poate face dovada preluării abuzive de către stat în perioada de referință, iar acesta se regăsește sau s-a regăsit în patrimoniul statului se prezumă că imobilul a fost preluat abuziv”, mai arată Agerpres.

Adevărul scrie că Rusia și Ucraina ar urma să schimbe 180 de prizonieri, în cadrul unui acord facilitat de Emiratele Arabe Unite.

„Schimbul ar duce numărul total de prizonieri schimbați sub medierea EAU în acest an la aproape 1.400. Emiratele Arabe Unite au mediat numeroase acorduri, nu numai între Rusia și Ucraina, ci și între Rusia și SUA, cum ar fi atunci când au furnizat sprijin logistic și locația schimbului, când Moscova a eliberat-o pe Brittney Griner, starul baschetului WNBA, în schimbul traficantului de arme condamnat Viktor Bout. (…) La începutul lunii iunie, președintele Vladimir Putin a declarat că Rusia deținea 6.465 de prizonieri de război ucraineni, în timp ce autoritățile de la Kiev dețineau 1.348 de ruși”, mai notează Adevărul.

Fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, a spus că aderarea Ucrainei la NATO va fi o declarație de război împotriva Moscovei.

 „Aceasta, în esență, ar fi o declarație de război – deși cu întârziere. Acțiunile pe care oponenții Rusiei le întreprind împotriva noastră de ani de zile, extinderea alianței… duc NATO până la punctul fără întoarcere”, a declarat Medvedev, scrie Gândul.

„Cu cât sunt mai multe astfel de încercări, cu atât răspunsurile noastre vor deveni mai dure. Dacă acest lucru va sfărâma întreaga planetă în bucăți depinde numai de prudența NATO”, a mai spus fostul președinte rus, notează Gândul, citând Reuters. 

Descoperirile unor fragmente osoase provenite de la diferite tipuri de mamuți, care ar fi trăit în urmă cu peste 2.000.000 de ani, de-a lungul văii râului Buzău, îi determină pe specialiștii geologi să continue cercetările în căutarea mamuților de altădată.

„În patrimoniul Muzeului Județean Buzău sunt mai multe fragmente osteologice provenind de la diferite tipuri de mamuți, primele au intrat în colecție în anul 1972 și doar la unele se cunosc locațiile, este vorba despre un dinte de mamut provenit de pe teritoriul satului Valea Nucului, comuna Berca, ultimele fragmente intrând în patrimoniu în primăvara anului 2022. Am apelat la cercetători din cadrul Institutului de Geologie București pentru determinări. S-a dovedit că aceste fragmente provin de la diferite tipuri de mamuți. Au fost expuse în cadrul unei expoziții permanente la Muzeului Chihlimbarului de la Colți, expoziție denumită «Colți preistorici». Ulterior, un vizitator ne-a donat un fragment osteologic de mari dimensiuni, era deja a doua piesă de mari dimensiuni descoperită pe malul râului Buzău, în localitatea Stăncești”, a declarat, pentru Agerpres, directorul Muzeului Județean, Daniel Costache.

„Am luat din nou legătura cu colegii de la Geologie cărora le-am propus să vină facă cercetări în acea zonă pe malul Buzăului, ceea ce s-a și întâmplat în anul 2023. Au fost prelevate câteva sute de kilograme de probe care au intrat la analize. În anul 2024, la Muzeul Județean a avut loc și o valorificare academică a rezultatelor, Valea Buzăului reprezentând, până în acest moment, o pată albă pe harta paleontologică a României”, a mai precizat directorul Daniel Costache, mai scrie Agerpres.

Seară liniștită!