Critici referitoare la lipsa de la dosar a încheierilor de amânare a pronunţării. Respingerea recursului ca fiind nefondat

• Legea 303/2004: art. 99 lit. t) teza I
• Legea nr. 317/2004: art. 45 alin. (4) lit. b)
• Legea nr. 554/2004: art. 20
• NCPC: art. 396
• NCPC: art. 402
• NCPC: art. 425 alin. (1) lit. b)
• NCPC: art. 488
• NCPC: art. 496

1. Obiectul acțiunii deduse judecății

A respins cererea privind anularea Rezoluției Inspecției Judiciare nr. 5056/IJ/2335/DIJ din 4.10.2018.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 3586 din 16 iunie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Analizând cererea de recurs prin prisma criticilor formulate de recurenta-reclamantă A., precum și a dispozițiilor legale incidente speței, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru argumentele expuse în cele ce urmează.

Recurenta-reclamantă a susținut că nu a fost legal citată pentru termenul când a avut loc pronunțarea și a mai invocat, în susținerea căii de atac, lipsa de la dosar a încheierilor de amânare a pronunțării, nediscutarea excepției de neconstituționalitate invocate la termenul din 10.01.2020, neadministrarea probelor și nemotivarea hotărârii atacate.

Contrar susținerilor recurentei reclamantei, Înalta Curte constată că instanța a rămas în pronunțare la termenul de judecată din data de 11.09.2020, potrivit încheierii de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din sentința nr. 966 din 16.10.2020, când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 25.09.2020, 09.10.2020 și 16.10.2020, iar reclamanta a fost citată legal pentru termenul din 11.09.2020, conform procesului-verbal de înmânare aflat la dosarul de fond.

Pentru datele la care se amână pronunțarea, nu este reglementată citarea părților, iar soluția a fost pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, cu respectarea dispozițiilor art. 396 și art. 402 C. proc. civ.

În ceea ce privește recursul formulat împotriva încheierii din 7 octombrie 2020 pronunțate de Curtea de Apel București, Înalta Curte constată că prin această încheiere s-a respins ca netimbrată cererea de recuzare formulată de reclamanta A.. Având în vedere că nu a fost depusă, în fața instanței de fond, taxa de timbru aferentă acestei cereri formulate, a fost anulată cererea de recuzare.

Recurenta-reclamantă nu a invocat critici concrete cu privire la această încheiere, iar în ceea ce privește susținerile referitoare la trimiterea spre soluționare, pretins nelegală, spre completul imediat următor, a cererii de recuzare, aceasta s-a realizat cu respectarea dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor de judecată, potrivit cărora „Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea tuturor membrilor completului de judecată, se vor soluționa de completul cu numărul imediat următor, care judecă în aceeași materie”.

Referitor la criticile recurentei referitoare la lipsa de la dosar a încheierilor de amânare a pronunțării, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, întrucât la dosarul de fond se află încheierile de ședință din 11.09.2020 și 25.09.2020, 9.10.2020, prin care s-a amânat pronunțarea la data de 25.09.2020, 9.10.2020, respectiv 16.10.2020.

În ceea ce privește criticile referitoare la nepunerea în discuție a excepției de neconstituționalitate invocate la termenul din 10.01.2020, Înalta Curte constată că nu pot fi examinate în prezentul recurs. Instanța de fond s-a pronunțat, asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale prin încheierea din data de 9.10.2020, împotriva acestei încheieri reclamanta a formulat recurs, respins de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 1539/11.03.2021.

Înalta Curte va respinge ca nefondate și criticile referitoare la nemotivarea sentinței atacate, având în vedere că, verificând conținutul sentinței atacate, se constată că aceasta îndeplinește exigențele prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., potrivit cărora „se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților”.

Aspectele invocate de recurenta reclamantă nu sunt de natură a atrage nelegalitatea sentinței, judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată,

Celelalte susțineri invocate de recurenta-reclamantă, referitoare la informațiile de pe portalul instanței, precum și la comunicarea citaței, împreună cu notele scrise formulate de pârâtă, într-un plic care, în opinia recurentei-reclamante prezintă particularități, nu sunt veritabile critici de natură a atrage reformarea sentinței sentinței, ci simple aprecieri și nemulțumiri ale recurentei cu privire la aspecte care nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

5. Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate de pârâta Inspecția Judiciară, Înalta Curte constată că recursul este întemeiat și urmează a-l admite, pentru considerentele și în limitele ce vor fi prezentate în continuare.

Reclamanta A. a solicitat anularea Rezoluției de clasare nr. x/2018 din 13 septembrie 2018, precum și a Rezoluției de clasare nr. x/2018 din 04 octombrie 2018, iar prin sentința recurată a fost anulată Rezoluția nr. 4182/IJ/1928/DIJ din 13.09.2018 și a fost trimis dosarul la Inspecția Judiciară pentru completarea verificărilor asupra sesizării reclamantei înregistrată la Inspecția Judiciară la 13.06.2018 în privința dlui procuror B.. A fost respins cererea privind anularea Rezoluției Inspecției Judiciare nr. 5056/IJ/2335/DIJ din 4.10.2018.

Prima instanță a reținut că, prin sesizarea adresată pârâtei Inspecția Judiciară, înregistrată la 13.06.2018, reclamanta a solicitat cercetarea abaterilor disciplinare săvârșite de dl. procuror B. de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, prevăzute de art. 99 lit. i) teza I (nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul sau procurorul știe ca există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa) și art. 99 lit. t) teza I (exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență) din Legea 303/2004.

A reținut că, prin Rezoluția nr. 4182/IJ/1928/DIJ/13.09.2018, pârâta a dispus clasarea sesizării privind pe doamnele judecător C. și D., din cadrul Curții de Apel Brașov, în baza art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, ca urmare a lipsei vreunui element care să releve săvârșirea de către doamnele judecător C. și D. a vreuneia dintre abaterile disciplinare prevăzute de art. 99 din Legea nr. 303/2004.

A observat că prin sesizarea adresată pârâtei Inspecția Judiciară, înregistrată la 13.06.2018, reclamanta nu a reclamat săvârșirea vreunei abateri disciplinare săvârșită de către doamnele judecător C. și D., ci a solicitat cercetarea abaterilor disciplinare săvârșite de dl. procuror B. de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, iar pârâta nu a cercetat existența unor indicii în privința abaterilor disciplinare săvârșite de domnul procuror B., ci existența unor indicii ale unor abateri disciplinare cu privire la care nu a fost învestită, săvârșite de doamnele judecător C. și D.,

Pentru aceste motive, în baza art. 45^1 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, Curtea a anulat în parte Rezoluția Inspecției Judiciare nr. 4182/IJ/1928/DIJ din 13.09.2018 și a trimis dosarul la Inspecția Judiciară pentru completarea verificărilor asupra sesizării reclamantei înregistrate la Inspecția Judiciară la 13.06.2018 în privința domnului procuror B..

Înalta Curte, contrar celor reținute de prima instanță, constată că Inspecția Judiciară a efectuat verificări prealabile, în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (1) din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție, privind existența unor presupuse abateri disciplinare săvârșite de domnul procuror B..

Sesizările reclamantei au fost înregistrate la Direcția de inspecție pentru procurori, sub nr. x/2018, precum și la Direcția de inspecție pentru judecători, sub nr. x/2018.

Prin Rezoluția împotriva căreia reclamanta a formulat acțiunea soluționată prin sentința recurată, nr. x/2018, din data de 13 septembrie 2018, s-a dispus clasarea sesizării privind pe doamnele judecător C. și D., din cadrul Curții de Apel Brașov, în baza art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004.

În ceea ce privește sesizările petentei A., înregistrate la Inspecția Judiciară la datele de 13.06.2018 și 29.06.2018, sub nr. de lucrare 4182/IJ/1066/DIP/2018, prin care aceasta și-a exprimat nemulțumirea cu privire la modul de instrumentare și soluționare a mai multor dosare ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, solicitând totodată efectuarea de verificări și față de domnul procuror B. în legătură cu participarea sa la judecarea cauzelor penale nr. 111/64/2018 și nr. 140/64/2018, Direcția de inspecție judiciară pentru Procurori a emis Rezoluția din data de 30 iulie 2018.

Prin aceasta, s-a constatat că nu sunt evidențiate date sau indicii din care să rezulte că, în instrumentarea dosarelor nr. x/2016, nr. y/2017, nr. z/2017. nr. 468/P/2017 și nr. 473/P/2017 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apei Brașov, de către procurorii de caz, sau cu ocazia soluționării plângerilor ori cu prilejul participării procurorulu B. la judecarea cauzelor penale nr. 111/64/2018 și nr. 140/64/2018, s-ar fi comis fapte ce ar putea constitui abateri disciplinare prevăzute de art. 99 din Legea nr. 303/2004. Pentru aceste motive, întrucât, din verificările efectuate nu s-au conturat indiciile săvârșirii vreunei abateri disciplinare dintre cele prevăzute de art. 99 din Legea nr. 303/2004, în temeiul art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, modificată și republicată, inspectorul judiciar a dispus clasarea sesizării. Recurenta pârâtă a depus la dosar adresa de comunicare a rezoluției, către petentă, la data de 11 septembrie 2018.

În mod greșit a reținut instanța de fond, în condițiile în care acțiunea soluționată prin sentința recurată a fost formulată de reclamantă împotriva Rezoluției emise la data de 13 septembrie 2018 în lucrarea nr. x/2018, prin care Inspecția Judiciară a dispus clasarea sesizării privind pe doamnele judecător C. și D. din cadrul Curții de Apel Brașov, și nu a fost contestată Rezoluția din data de 30 iulie 2018 emisă de Direcția de inspecție judiciară pentru Procurori în lucrarea 4182/IJ/1066/DIP/2018, prin care s-a constatat că nu s-au conturat indiciile săvârșirii vreunei abateri disciplinare, dintre cele prevăzute de art. 99 din Legea nr. 303/2004, de către domnul procuror B., faptul că pârâta nu a cercetat existența unor indicii în privința presupuselor abateri disciplinare săvârșite de domnul procuror B., ci existența unor indicii ale unor abateri disciplinare cu privire la care nu a fost învestită, săvârșite de doamnele judecător C. și D..

Pe cale de consecință, contrar celor reținute de către judecătorul fondului, activitatea de verificare fiind circumscrisă limitelor de competență conferite de Legea nr. 317/2004 și de Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecție. fiind contestată de reclamantă Rezoluția emisă de Direcția de inspecție judiciară pentru Judecători la data de 13 septembrie 2018 în lucrarea nr. x/2018 și nefiind contestată Rezoluția din data de 30 iulie 2018 emisă de Direcția de inspecție judiciară pentru Procurori în lucrarea 4182/IJ/1066/DIP/2018, în mod greșit instanța de fond a anulat în parte Rezoluția Inspecției Judiciare nr. 4182/IJ/1928/DIJ din 13.09.2018 și a trimis dosarul la Inspecția Judiciară pentru completarea verificărilor asupra sesizării reclamantei înregistrate la Inspecția Judiciară la 13.06.2018 în privința domnului procuror B., sesizare soluționată prin Rezoluția din data de 30 iulie 2018 emisă de Direcția de inspecție judiciară pentru Procurori în lucrarea 4182/IJ/1066/DIP/2018.

Soluția Înaltei Curți asupra recursului

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ și art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta A. și va admite recursul formulat de pârâta Inspecția Judiciară, va casa sentința recurată și, în rejudecare, va respinge cererea de anulare a rezoluției Inspecției nr. 4182/IJ/1928/DIJ din 13.09.2018 și va înlătura dispoziția privind trimiterea dosarului la Inspecția Judiciară, menținând restul dispozițiilor.

Sursa informației: www.scj.ro.