Conflict negativ de competență între instanțe în litigiile de muncă inițiate de magistrați pensionari pentru acordarea unor drepturi salariale restante

• C. muncii: art. 266-275
• NCPC: art. 127 alin. (1)
• NCPC: art. 135 alin. (1)

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. x/2023, la data de 30.05.2023, astfel cum a fost disjunsă din dosar nr. x/2022, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL IAȘI, TRIBUNALUL IAȘI, CURTEA DE APEL BACĂU, TRIBUNALUL BACĂU, TRIBUNALUL NEAMȚ, CURTEA DE APEL CONSTANȚA, TRIBUNALUL TULCEA, CURTEA DE APEL GALAȚI, TRIBUNALUL GALAȚI, CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ, TRIBUNALUL HARGHITA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BRAȘOV, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BRAȘOV, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MEHEDINȚI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CARAȘ SEVERIN, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CONSTANȚA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL TULCEA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL IAȘI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VASLUI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BACĂU, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL IAȘI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PRAHOVA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL PRAHOVA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL HARGHITA, MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, secția PARCHETELOR MILITARE, au solicitat obligarea pârâților la compensarea în bani a câte 10 zile de concediu de odihnă suplimentar/an, aferent perioadei lucrate de fiecare dintre reclamanți în cadrul acestora sau a instanțelor/parchetelor fără personalitate juridică din circumscripția acestora, aplicarea actualizării și a dobânzii legale penalizatoare, începând cu data scadenței sumelor datorate și până la data plății efective.

Pentru a hotărî astfel, instanța a arătat, în primul rând, că este de ordine publică competența teritorială în materia litigiilor de muncă, aceasta determinându-se exclusiv în funcție de particularitățile reclamantului și că, în pofida susținerilor unora dintre reclamanți, în cauză nu este vorba despre o coparticipare procesuală activă care să atragă o prorogare a competenței instanței în sensul că Tribunalul Iași, în măsura în care ar fi competent pentru cererea formulată de unul dintre reclamanți, să fie competent pentru cererile formulate de toți reclamanții în sensul art. 59 C. proc. civ. și art. 269 alin. (3) din Codul muncii.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 243 din 7 februarie 2024)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține cu titlu prealabil că, în prezenta cauză, este aplicabil C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acțiunea a fost introdusă ulterior intrării în vigoare a acestei legi.

De asemenea, instanța supremă reține că reclamanții, în prezent pensionari, la data expedierii acțiunii – 28.11.2022 aveau calitatea de procurori: reclamanta A.: procuror cu grad profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel la Parchetul de la lângă Tribunalul Constanța – inspector judiciar la Inspecția Judiciară și reclamantul B., procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța – inspector la Inspecția Judiciară – Direcția de Inspecție pentru procurori, astfel cum reiese din decretele privind eliberarea din funcție nr. 1549/2022 și nr. 1550/2022.

Dreptul comun pentru soluționarea conflictelor de muncă este reglementat de dispozițiiile art. 266-275 din Codul muncii și de Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, aplicabilă în raport de data introducerii acțiunii – 6 decembrie 2022.

Articolul 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social prevede că „Cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărei circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul”, iar art. 216 din același act normativ stipulează: „Dispozițiile prezentei legi referitoare la procedura de soluționare a conflictelor individuale de muncă se completează în mod corespunzător cu cele din C. proc. civ.”.

În ceea ce privește dispozițiile art. 127 din C. proc. civ., amintite de instanțele aflate în conflict în cuprinsul considerentelor, aceste dispoziții legale reglementează situația particulară a litigiilor în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, rațiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a cauzei, din pricina calității părții.

Textul de lege se aplică întocmai și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor și vizează două situații, respectiv când una din aceste persoane are legitimare procesuală activă (este reclamant) și când are legitimare procesuală pasivă (este pârât).

Potrivit art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ. „(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea. (…)

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor”.

În speță, Înalta Curte reține incidența dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., competența aparținând Tribunalului Brăila, ca instanță aflată în circumscripția unei curți de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășurau activitatea reclamanții (Constanța).

Având în vedere considerentele anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (2) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila – secția I Civilă.

Sursa informației: www.scj.ro.