Cerere privind obligarea intimatei la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate cu celelalte drepturi de care reclamantul ar fi beneficiat, repunerea părţilor în situaţia anterioară şi reintegrarea în muncă a reclamantului și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată

• C. muncii: art. 253
• C. muncii: art. 80 alin. (2)
• NCPC: art. 411 alin. (1) pct. 2
• NCPC: art. 416 alin. (1)
• NCPC: art. 417
• NCPC: art. 418
• NCPC: art. 420 alin. (1)
• NCPC: art. 497

Prin sentința civilă nr. 811/2017 din 13 decembrie 2017 pronunțată de Tribunalul Vrancea, secția I civilă s-a admis excepția autorității de lucru de judecat cu privire la primele trei capete de cerere (anulare decizie de concediere, obligarea pârâtei la plata de despăgubiri conform art. 80 alin. (1) din Codul muncii și repunerea părților în situația anterioară).

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 505 din 3 martie 2020)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru motivele ce se vor arăta.

Potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare in judecata, contestație, apel, recurs, revizuire și orice cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas in nelucrare din motive imputabile pârtii, timp de 6 luni, iar potrivit art. 420 C. proc. civ., perimarea se constata din oficiu sau la cererea părții interesate.

Sancțiunea procedurală a perimării reprezintă un mijloc instituit de legiuitor în scopul asigurării unei bune înfăptuiri a justiției, tradusă prin soluționarea cu celeritate a proceselor civile. Perimarea reprezintă atât o sancțiune procedurală pentru nerespectarea termenului stabilit de lege dar și o prezumție de desistare, dedusă din faptul nestăruinței vreme îndelungată în judecată.

Din coroborarea textelor art. 416 alin. (1) și art. 416 alin. (3) C. proc. civ. rezultă condițiile ce trebuiesc cumulativ îndeplinite pentru perimarea unei cererii și anume: instanța să fie învestită cu o cerere ce a condus la o judecata în prima instanță ori într-o cale de atac ori să existe o executare silită încuviințată și pornită; pricina să rămână în nelucrare timp de 6 luni; termenul de perimare să nu fi fost întrerupt ori suspendat, pentru vreuna din cauzele indicate la art. 417 și art. 418 C. proc. civ. abandonarea cauzei în nelucrare să se datoreze culpei părții.

Așadar, perimarea operează de drept prin simpla împlinire a termenului de perimare, fiind însă necesară constatarea sa printr-o hotărâre judecătorească, condiționat de rămânerea în nelucrare a cererii pe durata termenului prevăzut de lege datorita culpei părții.

Aceste condiții au fost corect analizate de instanța de apel, aceasta făcând astfel o interpretare și aplicare judicioasă a art. 420 alin. (1) C. proc. civ.

În speță, judecata pricinii a fost suspendată prin încheierea de ședință din data de 19 aprilie 2018 în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., urmare a constatării faptului că niciuna din părți nu s-a prezentat și nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Potrivit referatului întocmit la data de 12 noiembrie 2018, conform cerințelor art. 420 alin. (1) C. proc. civ., de la momentul suspendării judecății conform prevederilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., respectiv 19 aprilie 2018, în dosar nu s-a mai îndeplinit nici un act de procedură, dosarul a rămas în nelucrare și niciuna dintre părți nu a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei.

Din verificarea actelor dosarului rezultă că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de 19 aprilie 2018, când s-a dispus suspendarea judecății apelului pentru lipsa părților, iar de la această dată și până la momentul repunerii pe rol din oficiu a cauzei – conform rezoluției instanței din data de 23 octombrie 2018 – pentru a se pune în discuția părților excepția de perimare, cauza a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni din vina acestora.

Aserțiunea recurentului, potrivit căreia nu s-a putut prezenta la termenul din 13 noiembrie 2018 nu poate fi luată în considerare față de faptul că acesta avea posibilități legale procedurale prin care să solicite amânarea cauzei sau angajarea unui apărător care să îl reprezinte.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 497 C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

Sursa informației: www.scj.ro.