Cerere prin care se solicită recunoaşterea pe teritoriul României a unei hotărâri judecătoreşti pronunţate de Judecătoria din Rio de Janeiro care a dispus desfacerea căsătoriei dintre reclamant şi pârâtă. Stabilirea competenței de soluționare a cauzei

• NCPC: art. 1099
• NCPC: art. 133 pct. 2
• NCPC: art. 135 alin. (1)

Prin cererea înregistrată la data de 01.02.2023, petentul A. a solicitat recunoașterea sentinței de divorț pronunțată de Judecătoria din Rio de Janeiro – Brazilia, cu numărul x la 06.02.2017.

La pronunțarea acestei soluții, instanța a reținut că recunoașterea pe teritoriul României a unei hotărâri străine este reglementată prin dispozițiile art. 1095-1102 C. proc. civ., și că în acest demers procesual are calitate procesuală activă pentru recunoașterea hotărârii străine partea care se prevalează de respectiva hotărâre, iar calitate procesuală pasivă partea în contradictoriu cu care a fost pronunțată hotărârea a cărei recunoaștere în România se solicită, scopul pentru care se solicită recunoașterea fiind acela prevăzut în cuprinsul art. 1096 C. proc. civ., spre a beneficia de autoritatea de lucru judecat.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1479 din 28 septembrie 2023)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin acțiunea introductivă, reclamantul A. a învestit instanța cu o cerere prin care a solicitat recunoașterea pe teritoriul României a unei hotărâri judecătorești pronunțate de Judecătoria din Rio de Janeiro, instanță din Brazilia care a dispus desfacerea căsătoriei dintre reclamant și pârâta B.

Ambele instanțe aflate în conflict au reținut în motivarea soluției de declinare art. 1099 C. proc. civ., potrivit căruia: „(1) Cererea de recunoaștere se rezolvă pe cale principală de tribunalul în circumscripția căruia își are domiciliul sau, după caz, sediul celui care a refuzat recunoașterea hotărârii străine. (2) În cazul imposibilității de determinare a tribunalului potrivit alin. (1), competența aparține Tribunalului București”.

Aceste dispoziții sunt cuprinse în Titlul III din C. proc. civ., intitulat „Eficacitatea hotărârilor străine”, iar art. 1094 din acest act normativ prevede: „În sensul prezentului titlu, termenul de hotărâri străine se referă la actele de jurisdicție contencioasă sau necontencioasă ale instanțelor judecătorești, cele notariale sau ale oricăror autorități competente dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene”.

Rezultă astfel, că aceste dispoziții se referă la statele nemembre ale Uniunii Europene, cum este cazul în speța dedusă judecății.

Astfel, așa cum s-a arătat, cererea de recunoaștere a hotărârii străine se rezolvă, potrivit art. 1099 C. proc. civ., pe cale principală de tribunalul în circumscripția căruia își are domiciliul sau, după caz, sediul cel care a refuzat recunoașterea hotărârii străine, iar în cazul imposibilității de determinare a tribunalului, competența aparține Tribunalului București.

Cât privește noțiunea de „persoană care refuză recunoașterea hotărârii străine”, deși în doctrina și jurisprudența națională, opinia majoritară a fost în sensul recunoașterii acestei calități persoanei în contradictoriu cu care s-a realizat judecata cauzei în străinătate, aceasta fiind, prin ipoteză, persoana care ignoră sau refuză să execute eventualele obligații ce îi incumbă prin hotărârea respectivă, totusi, particularitatea acestei spețe este dată de obiectul litigiului purtat între părți, finalizat prin hotărârea a cărei recunoaștere se solicită pe teritoriul României, și anume divorț prin acord.

În această situație particulară, în care nu există contrarietate de interese, și în care nu se urmărește stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană, fosta soție a petentului nu are calitatea de parte care să refuze recunoașterea respectivei hotărâri, întrucât ea nu a refuzat admiterea acțiunii și, pe cale de consecință, nici recunoașterea acestei hotărâri în țara de rezidență a uneia dintre părți.

Așa fiind, în cazul particular din prezenta cauză, în care divorțul părților s-a desfăcut prin acord și în care, potrivit susținerilor petentului exprimate prin notele scrise depuse pe rolul Tribunalului București – secția a III-a civilă pentru termenul din 8 mai 2023, sentința de divorț nu este recunoscută de către Oficiul de Stare Civilă Constanța, în raport de prevederile art. 1099 alin. (1) C. proc. civ., aceasta este instituția care „refuză recunoașterea”.

Pentru considerentele anterior prezentate, Înalta Curte urmează să stabilească competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța.

Sursa informației: www.scj.ro.