Cerere în vederea acordării drepturilor şi despăgubirilor salariale constând în compensaţia bănească, în funcţie de vechimea în muncă, în contextul emiterii deciziei de concediere colectivă. Respingerea recursului declarat ca fiind nefondat

• NCPC: art. 453
• NCPC: art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 7
• NCPC: art. 496 alin. (1) teza a II-a
• NCPC: art. 509 alin. (1) pct. 8

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați la 5 februarie 2019, sub nr. x/2019, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A. Galați, soluționarea conflictului individual de muncă ivit ca urmare a neexecutării art. 43 din Contractul Colectiv de Muncă și acordarea drepturilor și despăgubirilor salariale constând în compensația bănească, în funcție de vechimea în muncă în cadrul S.C. B. S.A. și C. S.A. sau în fostele unități desprinse din fostul IJGCL Galați, în contextul emiterii deciziei de concediere colectivă nr. 631/28.09.2018.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 268 alin. (1) lit. c) și e) din Codul Muncii raportat la art. 229 din Codul Muncii și la art. 43 din Contractul Colectiv de Muncă încheiat între patronat și salariați la nivelul B. S.A.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 2402 din 24 noiembrie 2020)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în materie, Înalta Curte reține următoarele:

Cu titlu prealabil, se reține că prezentul proces este guvernat de dispozițiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acțiunea introductivă a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Galați la data de 5 februarie 2019, nefiind supus procedurii filtrului.

Prin decizia nr. 257 din 29 mai 2020, atacată în prezenta cauză, Curtea de Apel Galați a respins cererea de revizuire întemeiată de revizuenta A. pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reținând, în esență, că autoritatea de lucru judecat a dispozitivului primei sentințe (976/2018) nu poate fi analizată decât în urma analizei considerentelor care au stat la baza pronunțării acestuia. Cum o astfel de analiză a considerentelor a fost făcută în cadrul judecării apelului, prin pronunțarea deciziei civile nr. 12/2020, instanța de revizuire a reținut că acestea nu mai pot fi reanalizate pe calea revizuirii, iar faptul că revizuenta nu este mulțumită de soluția pronunțată de instanța de apel nu poate constitui un motiv justificat pentru admiterea cererii de revizuire în care se invocă, practic, aceleași apărări.

În speță, recurenta a arătat că instanța de apel a refuzat să primească teza autorității de lucru judecat a sentinței civile nr. 976 din 22 octombrie 2018 a Tribunalului Galați, fără a analiza efectiv conținutul și efectele acestei hotărâri, iar instanța de revizuire, a apreciat suficient că instanța de apel a reținut că nu există autoritate de lucru judecat.

Totodată, se reține că recurenta și-a întemeiat în drept calea de atac pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 7 C. proc. civ.

Referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., potrivit căruia casarea unei decizii poate fi cerută atunci când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat, Înalta Curte reține că invocarea acestui motiv de casare presupune încălcarea obligației negative a judecătorului de a relua dezbaterile asupra unei chestiuni litigioase deja tranșate de către o jurisdicție anterioară. Or, în litigiul pendinte, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de pct. 7 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., în care instanța a reluat în mod nelegal dezbaterile asupra unei chestiuni litigioase tranșate de o jurisdicție anterioară, ci, în situația în care o instanță de revizuire a fost chemată să aprecieze dacă decizia atacată cu revizuire încalcă autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri definitive anterioare.

Întrucât decizia recurată nu poate fi analizată prin prisma acestui motiv de casare, va fi avut în vedere doar motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., întrucât se invocă, în esență, soluționarea cererii de revizuire cu încălcarea normelor de procedură referitoare la cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În lumina acestor din urmă prevederi, Înalta Curte reține că revizuirea unei hotărâri poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Așadar, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri tinde la respectarea puterii lucrului judecat în situația în care instanțele au dat soluții contrare, a căror executare este imposibilă, având în vedere că fiecare parte se poate prevala de hotărârea care îi este favorabilă, ieșirea din această situație putându-se realiza prin exercitarea căii de atac a revizuirii și anularea ultimei hotărâri.

Demersul judiciar al recurentei în etapa căii de atac a revizuirii a fost fundamentat pe existența unor hotărâri potrivnice, invocându-se faptul că decizia civilă nr. 12 din 16 ianuarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 976 din 22 octombrie 2018 a Tribunalului Galați.

Admisibilitatea revizuirii pentru contrarietate de hotărâri presupune întrunirea cumulativă a mai multor condiții, una dintre acestea fiind aceea ca, în cel de-al doilea proces, să nu se fi invocat autoritatea de lucru judecat, ori, deși invocată, aceasta să nu se fi analizat.

În cauză, revizuenta a invocat, în faza procesuală a apelului, autoritatea de lucru judecat a sentinței nr. 976/22.10.2018, față de care, Curtea de Apel Galați a apreciat, pentru motivele dezvoltate în cuprinsul deciziei nr. 12/2020 din 16 ianuarie 2020 pronunțate în dosarul nr. x/2019, că nu se verifică, respingând apelul.

Așa fiind, Înalta Curte reține că, în judecata celei de-a doua cauze, respectiv, în calea de atac a apelului declarat de autoarea recursului de față, instanța de apel a analizat autoritatea de lucru judecat a sentinței definitive nr. 976/22.10.2018 pronunțate de Tribunalul Galați în dosarul nr. x/2018, ceea ce înseamnă că desființarea hotărârii date cu încălcarea autorității lucrului judecat nu se mai putea face pe calea revizuirii.

Totodată, instanța supremă constată că, în considerentele deciziei recurate, instanța de revizuire a reținut că instanța de apel care a pronunțat decizia civilă nr. 12/2020 din 16 ianuarie 2020 a analizat considerentele primei sentințe față de care s-a invocat autoritatea de lucru judecat.

În altă ordine de idei, Înalta Curte constată că argumentația dezvoltată în susținerea recursului vizează doar aparent hotărârea de revizuire, întrucât rezultă cu evidență că marea majoritate a susținerilor recurentei nu vizează atât decizia instanței de revizuire atacate cu recurs cât decizia instanței de apel, în privința căreia recurenta susține că nu s-a realizat o analiză efectivă a apărării invocate.

În realitate, din conținutul cererii de recurs, se desprinde concluzia că recurenta nu aduce, în concret, critici hotărârii pronunțate în revizuire sub aspectul încălcării art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ci aduce critici hotărârii date în apel, împotriva căreia a declarat revizuirea, pe motiv că instanța de apel nu a analizat efectiv conținutul sentinței civile nr. 976/2018 a Tribunalului Galați.

Sintetizând, instanța supremă apreciază că, în realitate, obiect al criticii din recurs îl constituie considerentele din decizia civilă nr. 12/2020 din 16 ianuarie 2020, care sunt apreciate ca neîndestulătoare sub aspectul motivării respingerii excepției puterii de lucru judecat. Numai că această critică nu poate fi luată în analiză în cadrul recursului de față, al cărui obiect îl constituie decizia civilă nr. 257/2020 din 29 mai 2020, pronunțată în revizuire, nu decizia pronunțată în apel și atacată cu revizuire.

Înalta Curte mai subliniază și că revizuirea este, fundamental, o cale de atac extraordinară, nedevolutivă, iar în cadrul acestei proceduri instanța de revizuire nu poate realiza un control de fond ori de legalitate asupra hotărârii atacate, care a avut caracter definitiv.

Instanța de revizuire a respectat aceste limite, statuând că, prin decizia atacată, instanța de apel a examinat autoritatea de lucru judecat a hotărârii anterioare, neputând cenzura modul în care efectele lucrului judecat au fost considerate, deoarece nu putea exercita acest control.

Constatând faptul că nu sunt incidente dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-revizuentă A. împotriva deciziei civile nr. 257/2020 din 29 mai 2020, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Totodată, față de cererea intimatei, de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată, în aplicarea dispozițiilor art. 453 C. proc. civ., o va obliga pe recurenta-revizuentă A., ca parte care a pierdut procesul, la plata către intimata S.C. B. S.A. a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat în sumă de 2.000 RON.

Sursa informației: www.scj.ro.