Cerere formulată împotriva Statului Român prin care reclamantul a solicitat despăgubiri materiale reprezentate de cheltuielile judiciare efectuate în dosarul penal finalizat cu soluţie de achitare, precum şi daune morale pentru suferinţele pricinuite de durata procesului

• NCPC: art. 276 alin. (6)
• NCPC: art. 453
• NCPC: art. 488 alin. (1) pct. 6
• NCPC: art. 496
• NCPC: art. 501 alin. (1) şi (3)

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare, secția I civilă, la data de 13.08.2019, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, obligarea pârâtului la plata sumei de 32.718,86 RON, reprezentând daune materiale (din care 21.873,68 RON cu titlu de cheltuieli de judecată ocazionate de soluționarea litigiului penal din dosar nr. x/2015 al Curții de Apel Oradea și respectiv al Înaltei Curți de Casație și Justiție, 1.0045,18 RON cu titlu de cheltuieli de deplasare ocazionate de soluționarea aceluiași litigiu penal și 800 RON cu titlu de cheltuieli de judecată ocazionate în cursul urmăririi penale desfășurate în cadrul dosarului nr. x/2014 al Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Oradea), precum și la plata unor daune morale de 109.500 euro (cuantificate prin înmulțirea numărului de 1095 zile, cât a durat desfășurarea întregului proces penal care l-a vizat pe reclamant, cu suma de 100 euro/zi), echivalent în RON la data plății efective, cu cheltuieli de judecată ocazionate în litigiul de față.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția de netimbrare a cererii de chemare în judecată, excepția de inadmisibilitate a acțiunii, excepția lipsei calității procesuale pasive, iar în subsidiar a solicitat respingerea cererii, ca nefondată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1283 din 20 septembrie 2023)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Obiectul cauzei este reprezentat de cererea pe care reclamantul a formulat-o împotriva Statului Român, prin care a solicitat despăgubiri materiale reprezentate de cheltuielile judiciare efectuate în dosarul penal nr. x/2015 finalizat cu soluție de achitare, precum și daune morale pentru suferințele pricinuite de durata procesului penal.

Apreciind că decizia nr. 825/A din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Oradea, secția I civilă, pronunțată în primul ciclu procesual al cauzei, suferă de viciul motivării contradictorii, corespondent motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte a dispus, prin Decizia nr. 849/13.04.2022, casarea hotărârii instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași curte de apel care avea a da curs îndrumărilor sale cu aplicarea dispozițiilor art. 501 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., respectând caracterul obligatoriu al problemelor de drept dezlegate și judecând din nou, în limitele casării.

Astfel, potrivit deciziei de casare, prin decizia nr. 825/A din 23 iunie 2021 instanța de apel a respins pretențiile reclamantului prin raportare la imposibilitatea reținerii unei culpe a statului decurgând din soluția de achitare ori din activitatea de cercetare penală a unei persoane, care este permisă de lege și al cărei specific (ce include posibilitatea administrării de probe în apărare ori invocării de nulități în privința actelor de procedură) nu impune în mod necesar procurorului ca la data întocmirii rechizitoriului și punerii în mișcare a acțiunii penale să aibă certitudinea unei condamnări penale. Or, reclamantul a solicitat acordarea daunelor morale prin raportare la prevederile art. 276 alin. (6) C. proc. pen. și art. 453 C. proc. civ.

În rejudecare, față de aspectele obligatorii dezlegate prin Decizia nr. 849/13.04.2022, instanța de apel a validat, în parte, soluția instanței de fond și a obligat pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor să achite reclamantului suma de 31.918,86 RON reprezentând daune materiale și a respins pretențiile reclamantului vizând plata daunelor morale. Instanța de apel a apreciat că aceste cheltuieli au fost necesare și rezonabile, fiind dovedite cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Prin memoriul de recurs, subsumat motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul pretinde că hotărârea atacată a fost pronunțată cu încălcarea prevederilor art. 276 alin. (6) C. proc. pen. și art. 453 C. proc. civ.

Critica este nefondată.

Din analiza hotărârii recurate reiese că instanța de apel a verificat cerințele la care îndruma decizia de casare nr. 849/13.04.2022, analizând condițiile impuse de prevederile art. 276 alin. (6) C. proc. pen. și art. 453 C. proc. civ., cu respectarea dispozițiilor art. 501 C. proc. civ.

Prin argumentele formulate recurentul nesocotește dispozițiile art. 501 C. proc. civ. și pretinde repunerea în discuție a unor aspecte deja tranșate prin Decizia nr. 849/13.04.2022, sens în care în memoriul de recurs învederează că statul nu este parte în procesul penal, ci un participant care îndeplinește un serviciu de restaurare a ordinii de drept, or prin decizia de casare (pag. 11-12) s-a statuat asupra obligației de garanție ce revine asupra Statului Român, în calitatea sa de titular al acțiunii penale.

Argumentele privind o pretinsă lipsă a dovezilor cheltuielilor de judecată vizează aspecte ce țin de administrarea probatoriului în cauză, incompatibile cu calea extraordinară de atac a recursului. Se reține că instanța de recurs nu examinează faptele cauzei, existența și aprecierea lor aparținând puterii suverane a instanțelor de fond.

Aceleași considerente se impun și criticilor privind cuantumul cheltuielilor de judecată stabilit de către instanța de apel.

Potrivit Deciziei nr. 3/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, „stabilirea, în raport cu prevederile art. 451 alin. (2) din C. proc. civ., a cheltuielilor cu onorariul de avocat plătit de partea care a câștigat procesul presupune o analiză a unor aspecte de fapt referitoare la complexitatea cauzei și la munca efectivă a apărătorului părții. De asemenea, presupune o raportare la valoarea obiectului pricinii și o evaluare a ponderii pe care instanța trebuie să o dea acestui criteriu în cadrul demersului de stabilire a cheltuielilor la care este obligată partea care a pierdut litigiul. În analiza sa, judecătorul trebuie să se raporteze, în permanență, la circumstanțele cauzei, instanța de fond dispunând de o marjă de apreciere în analiza pe care o face”. (par. 34). Reprezentând „o evaluare care se sprijină pe analiza unor aspecte de fapt, nu pe o interpretare a normei juridice”, „proporționalitatea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaților cu complexitatea și valoarea cauzei și cu activitatea desfășurată de avocat reprezintă o chestiune de temeinicie, nu o chestiune de legalitate a hotărârii atacate. În consecință, ea nu va putea fi analizată pe calea recursului, neîncadrându-se nici la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 și nici la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.”. (par. 36-37).

Prin urmare, critica recurentului, astfel cum este formulată, nu poate fi analizată prin prisma dispozițiilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ. care au în vedere exclusiv corecta interpretare și aplicare a textului de lege unei situații de fapt stabilite în faza devolutivă a procesului, asupra căreia nu se mai poate interveni în recurs.

În consecință, recursul formulat de recurentul-pârât, deși susține o nesocotire și o interpretare greșită de către instanța de apel a prevederilor art. 276 alin. (6) C. proc. pen. și art. 453 C. proc. civ., în realitate, prin argumentele expuse în memoriul de recurs, recurentul procedează la contestarea și ignorarea aspectele obligatorii dezlegate prin Decizia nr. 849/13.04.2022, astfel încât criticile au caracter nefondat.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, în baza art. 496 C. proc. civ., recursul ca nefondat.

Sursa informației: www.scj.ro.