Cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond. Motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare

• NCPC: art. 411 alin. (1) pct. 2
• NCPC: art. 486 alin. (1) lit. d)
• NCPC: art. 488 alin. (1)
• NCPC: art. 493 alin. (5)
• NCPC: art. 499

Prin decizia civilă nr. 85 din 26 februarie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Buzău a respins, ca nefondat, apelul formulat împotriva sentinței civile nr. 3982 din 19 iulie 2019, pronunțate de Judecătoria Buzău, de către apelantul-reclamant A., în contradictoriu cu intimatul-pârât B.; a respins cererea intimatului-pârât privind cheltuielile de judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 181 din 7 februarie 2023)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Analizând recursul în condițiile art. 499 raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., potrivit căruia în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

În considerarea caracterului său de cale extraordinară de atac, recursul poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.. Corelativ, art. 486 alin. (1) lit. d) din același cod stabilește că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Interpretarea acestor prevederi legale impune, totodată, și concluzia că cerința motivării recursului implică, în mod necesar, ca recurentul să formuleze critici de nelegalitate prin raportare directă la soluția și motivele cuprinse în hotărârea recurată.

Prin urmare, cererea de recurs trebuie să se constituie într-o critică pertinentă a hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în acelea prevăzute de art. 488 C. proc. civ. și, în același timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea recurată pentru ca instanța învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judiciar eficient.

Ca atare, instanța de recurs nu poate examina decât susținerile ce reprezintă veritabile critici la adresa hotărârii pronunțate în apel prin raportare la soluția pronunțată și la argumentele arătate de instanță în fundamentarea acesteia, care să permită încadrarea acestora în vreunul dintre motivele de recurs strict și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 – 8 C. proc. civ.

Prin încheierea de ședință din 15 iunie 2022, ce face obiectul prezentului recurs, Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă a respins cererea de repunere pe rol, formulată de contestatorul A.; în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. a menținut măsura suspendării judecății contestației în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 112 din 10 martie 2021, pronunțate de aceeași instanță, până la o nouă stăruință a părților.

Înalta Curte constată că prin demersul judiciar inițiat, recurentul nu a invocat incidența vreunuia dintre cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 – 8 C. proc. civ. și nici nu a expus critici apte a susține nelegalitatea încheierii atacate care să permită încadrarea într-unul dintre motivele de recurs prevăzute de textul legal indicat.

Astfel, mențiunea declarării căii de atac cu trimitere la contestația în anulare și cererea de revizuire ce fac obiectul unor dosare aflate pe rolul instanței nu se circumscrie noțiunii de critici de nelegalitate a actului procedural atacat care să permită exercitarea controlului judiciar de către instanța de recurs în lipsa expunerii unor argumentele care să se grefeze pe raționamentul curții de apel ce a condus la menținerea soluției de suspendare a judecății cauzei prin încheierea recurată.

Or, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., întrucât, potrivit legii, nu orice nemulțumire a părții poate duce la casarea unei hotărâri.

Prin urmare, având în vedere că recurentul nu a prezentat critici de nelegalitate a încheierii atacate, care să poată fi încadrate în vreunul dintre motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1 – 8 C. proc. civ. și cum, în speță, nu pot fi reținute motive de casare de ordine publică, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) din același cod, Înalta Curte va constata nul recursul declarat de contestatorul A. împotriva încheierii de ședință din 15 iunie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019.

Sursa informației: www.scj.ro.