Apel privind individualizarea pedepsei pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului. Reevaluarea pericolului social și a modalității de executare a pedepsei

• NCP: art. 336
• NCP: art. 74
• NCP: art. 83
• NCPP: art. 374
• NCPP: art. 375
• NCPP: art. 377
• NCPP: art. 396
• NCPP: art. 417

Prin sentința penală nr. 22/PI/2024 din 23 februarie 2024, Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 396 alin. (1) și (2) din C. pen., a condamnat pe inculpatul A. la o pedeapsă de 10 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., a obligat pe inculpat la plata sumei de 1.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 176/A din 13 iunie 2024)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Analizând sentința penală atacată, prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele art. 417 din C. proc. pen., Înalta Curte reține următoarele:

Inculpatul A. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din C. pen., constând în aceea că, în data de 20.05.2023, în jurul orelor 22:22, a condus autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x, de culoare gri, pe str. x din mun. Satu-Mare, având în sânge o îmbibație alcoolică de 2,38 mg/l alcool pur în sânge.

Astfel, în fapt, din probele administrate în cauză, a rezultat că în data de 20.05.2023, ulterior participării în localitatea Orașu Nou, jud. Satu Mare, la o degustare de vinuri, inculpatul A. a condus autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x, de culoare gri, pe o distanță de circa 35 km, având 2 pasageri în vehicul (B. și C.) și pe str. x din mun. Satu-Mare a fost oprit de o patrulă de poliție, anunțată de dispecerat că inculpatul ar putea conduce sub influența băuturilor alcoolice. S-a mai reținut că inculpatul a refuzat testarea cu aparatul alcooltest, a solicitat recoltarea de probe biologice și a fost transportat la UPU Satu Mare.

Potrivit buletinului de analiză toxicologică nr. x din data de 21.02.2023, emis de către Serviciul de Medicină Legală Satu Mare, inculpatul a avut la data de 20.05.2023 o alcoolemie de 2,38 g/1 alcool pur în sânge la prima probă, refuzând cea de-a doua probă, aspecte filmate cu body cam nr. x.

Judecata a avut loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în condițiile art. 374 alin. (4), art. 375 și art. 377 din C. proc. pen., inculpatul declarând personal că recunoaște în totalitate săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și că solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește.

Înalta Curte reține că în mod judicios instanța de fond a constatat că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta a fost săvârșită de inculpat și întrunește elementele constitutive ale infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, declarațiile inculpatului de recunoaștere coroborându-se cu: procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante nr. x din data de 20.05.2023 întocmit de către lucrătorii din cadrul Poliției Municipiului Satu Mare, Biroul de Ordine Publică, procesul-verbal de sesizare din oficiu nr. x din data de 21 mai 2023 întocmit de organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, Inspectoratul de Poliție al Județului Satu Mare, Poliția Municipiului Satu Mare, Biroul Rutier, buletinul de analiză toxicologică nr. x din 21 mai 2023 al Spitalului Județean de Urgență Satu Mare, Serviciul de Medicină Medicală și fișa de examen clinic din data de 20 mai 2023 întocmită de UPU SMURD S.J.U.S.M.

În ceea ce privește motivele de apel antamând individualizarea pedepsei aplicate de către prima instanță, criticile formulate de către apelantul intimat inculpat A. vor fi evaluate concomitent cu criticile similare, dar în sens contrar, invocate de către Ministerul Public.

În acest sens, se constată că, în timp ce apelantul intimat inculpat A. a solicitat reindividualizarea judiciară a pedepsei, prin dispunerea amânării aplicării pedepsei de 10 luni închisoare stabilită de instanța de fond, cu aplicarea dispozițiilor art. 83 și următoarele din C. pen., Ministerul Public a susținut, dimpotrivă, că se impune majorarea atât a cuantumului pedepsei cu închisoarea aplicată inculpatului A., cât și a duratei termenului de supraveghere stabilit de către prima instanță.

Prioritar, Înalta Curte reține că, potrivit art. 74 alin. (1) din C. pen., care reglementează criteriile generale de individualizare a pedepsei, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b)starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c)natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d)motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e)natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f)conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g)nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Procedând la reevaluarea criteriilor relevante din perspectiva procesului de individualizare a pedepsei, Înalta Curte apreciază că pedeapsa de 10 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, la care inculpatul A. a fost condamnat, nu reflectă gradul de pericol social al faptei în conținutul său concret și nici periculozitatea inculpatului, nefiind aptă realizării scopului pedepsei.

Astfel, contrar susținerilor inculpatului, acesta nu a fost oprit pentru un control de rutină, din procesul-verbal nr. x întocmit la data de 20 mai 2023, ora 23:48, rezultând că doi agenți de poliție din cadrul Poliției Municipiului Satu Mare, în timp ce efectuau serviciul de patrulare în schimbul II, cu autospeciala x, în sectorul 2 din municipiul Satu Mare, au fost sesizați de către Centrul Operațional cu privire la faptul că persoana care conducea autoturismul marca x cu numărul de înmatriculare x, este posibil să se afle sub influența băuturilor alcoolice (…), acesta fiind motivul pentru care s-a procedat la oprirea autovehiculului în trafic la ora 22:22.

În ce privește conduita inculpatului după oprirea sa în trafic, agenții de poliție au consemnat în același proces-verbal că, întrebat fiind dacă a consumat băuturi alcoolice, inculpatul a susținut că nu a consumat băuturi alcoolice în ultimele 24 de ore.

În cuprinsul procesului-verbal de sesizare din oficiu nr. x din 21 mai 2023, întocmit de organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, Inspectoratul de Poliție al Județului Satu Mare, Poliția Municipiului Satu Mare, Biroul Rutier, s-a reținut că inculpatul A. a condus autoturismul marca x cu numărul de înmatriculare x, pe strada x din municipiul Satu Mare sub influența băuturilor alcoolice, că a refuzat testarea cu aparatul alcool test și a solicitat recoltarea de probe biologice, sens în care a fost transportat la UPU Satu Mare.

Totodată, se reține că inculpatul a refuzat să semneze procesul-verbal de recoltare mostre biologice din data de 20 mai 2023 întocmit la UPU SMURD SJUSM, a refuzat să i se recolteze cea de a doua probă de sânge în vederea stabilirii gradului de alcoolemie, iar în timpul examenului clinic medical efectuat în data de 20 mai 2023, ora 23:10, la solicitarea poliției rutiere, medicul specialist din cadrul UPU SMURD SJUSM a constatat că inculpatul are un comportament neliniștit, o atitudine necooperantă, prezintă tulburări de echilibru dinamic, incoordonare motorie (tremor, imprecizie în mișcări), iar la examenul ocular s-a constatat că sunt absente reflexele fotomotor și de acomodare convergentă.

Potrivit buletinului de analiză toxicologică nr. x din 21 mai 2023 al Spitalului Județean de Urgență Satu Mare, Serviciul de Medicină Legală, inculpatul a înregistrat 2,38 g/l alcool pur în sânge, la proba biologică recoltată la ora 23:10.

Audiat fiind în primă instanță, la data de 26 ianuarie 2024, inculpatul a arătat următoarele:

„(…)Am consumat vin, iar după aceea bere. Nu pot să precizez cantitățile.(…) am decis să ne întoarcem la Satu Mare, microbuzul urmând să fie condus de unul dintre noi. S-a oferit o persoană din grup să conducă, dar întrucât eu am apreciat că este sub influența alcoolului într-o stare mai avansată decât mine, am refuzat propunerea și am decis să conduc eu. Am condus din Orașu Nou până la intrarea în Satu Mare, unde am fost oprit de un echipaj de poliție.(…) Doresc să precizez faptul că cei 30 de km dintre cele două localități, Orașu Nou și Satu Mare i-am parcurs în aproximativ 3 ore. Am făcut acest lucru deoarece, simțindu-mă sub influența alcoolului, am considerat că este prudent să conduc încet pentru a asigura siguranța mea și a pasagerilor.(…)”.

Înalta Curte reține că în cazul unor infracțiuni de pericol abstract, cum este cea examinată în cauză, procesul de individualizare a pedepsei trebuie să pornească de la examinarea gradului de intoxicație cu alcool, a influenței acestuia asupra abilităților fizice și psihice necesare conducerii autoturismului și, implicit, a pericolului concret pe care conduita inculpatului l-a generat pentru ceilalți participanți la trafic.

Se constată astfel că inculpatul a condus autoturismul pe un segment de drum care leagă două localități (Orașu Nou-Satu Mare), pe o distanță foarte mare (aproximativ 30-35 km) și pe care se circulă cu viteză mare, cu o îmbibație alcoolică foarte ridicată la momentul recoltării (2,38 g ‰ alcool pur în sânge), valoare triplă față de valoarea alcoolemiei de 0,8 g ‰ alcool pur în sânge de la care fapta este incriminată, alcoolemie aptă a afecta serios capacitatea de a conduce, în timpul nopții (când vizibilitatea este mult redusă, iar atenția conducătorilor auto trebuie să fie sporită), având, totodată, doi pasageri.

Mai mult, se constată că gradul de intoxicație cu alcool a influențat, în concret, considerabil abilitățile fizice și psihice ale inculpatului necesare conducerii autoturismului, punând în pericol real pasagerii autovehiculului pe care îl conducea, cât și pe ceilalți participanți la trafic, fapt ce a determinat de altfel oprirea autoturismului în trafic de către lucrătorii de la poliția rutieră – au fost sesizați de către Centrul Operațional cu privire la faptul că persoana care conducea autoturismul marca x cu numărul de înmatriculare x, este posibil să se afle sub influența băuturilor alcoolice.

Astfel, din conținutul fișei de examen clinic aflată la dosar, rezultă că, în timpul examenului clinic medical, medicul specialist din cadrul UPU SMURD SJUSM a constatat că inculpatul are un comportament neliniștit, o atitudine necooperantă, prezintă tulburări de echilibru dinamic, incoordonare motorie – tremor, imprecizie în mișcări, iar la examenul ocular a constatat că sunt absente reflexele fotomotor și de acomodare convergentă.

În plus, contrar susținerilor inculpatului, nu se poate face abstracție de împrejurarea că nivelul excesiv al alcoolemiei, atestat prin Buletinul de analiză toxicologică nr. x din data de 21.02.2023, emis de către Serviciul de Medicină Legală Satu Mare, cumulat cu datele examinării clinice și vârsta acestuia, de 60 de ani, fundamentează în mod rezonabil concluzia că inculpatul a condus pe un drum public, pe o distanță considerabilă, pe timp de noapte, având o capacitate substanțial diminuată de reacție și că doar întâmplarea a făcut ca acesta să nu producă vreun accident rutier.

În ceea ce privește practica judiciară invocată de apărare, aceasta s-a raportat exclusiv la calitatea de avocat a inculpatului și nu reflectă periculozitatea faptei din perspectiva tuturor elementelor factuale relevante. În plus, în sistemul judiciar român jurisprudența nu este izvor de drept, iar fiecare caz trebuie tratat în funcție de particularitățile acestuia.

Așadar, Înalta Curte reține că infracțiunea săvârșită de inculpat are un grad de pericol social foarte ridicat în contextul în care acesta a acționat în mod iresponsabil și a urcat la volanul unui autoturism de dimensiuni mari (microbuz) fără rezerve, deși se afla în mod vădit sub influența alcoolului, acțiunea sa fiind deliberată, asumându-și posibilitatea producerii unor rezultate vătămătoare asupra participanților la trafic. Acest aspect justifică reținerea unei periculozități ridicate a inculpatului, având în vedere nesocotirea gravă a dispozițiilor legale privind circulația autovehiculelor pe drumurile publice, în condițiile în care în raport de vârsta sa și de calitatea de avocat dispunea de aptitudinile și cunoștințele necesare pentru a putea evalua consecințele faptelor sale.

Datele ce caracterizează persoana inculpatului, în sensul că acesta este integrat în societate, prestează o activitate din care realizează venituri și a avut o comportare sinceră în fața instanței de judecată nu sunt de natură să contrabalanseze pericolul pentru ordinea publică pe care îl prezintă fapta comisă, cu atât mai mult cu cât recunoașterea este o consecință firească a faptului că proba gradului ridicat al alcoolemiei la momentul depistării în trafic a fost realizată printr-un mijloc tehnico-științific.

Se mai reține că scopul preventiv al pedepsei, precum și funcțiile de constrângere și de reeducare pot fi realizate numai printr-o corectă individualizare și că, pe lângă prevenția specială, în procesul de individualizare a pedepsei trebuie avută în vedere și prevenția generală, prin descurajarea generală a potențialilor făptuitori în comiterea unor astfel de infracțiuni.

Pentru aceste motive, Înalta Curte apreciază că pedeapsa individualizată de instanța de fond, orientată spre minimul special, nu satisface funcțiile de prevenție, îndreptare și reeducare a inculpatului, impunându-se reindividualizarea acesteia, prin raportare la criteriile generale de individualizare, prevăzute de art. 74 din C. pen., precum și a celor speciale, prevăzute de art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., prin majorarea pedepsei la un cuantum apreciat ca fiind îndestulător pentru reeducarea inculpatului, respectiv de la 10 luni închisoare la 1 an și 2 luni închisoare, pedeapsă pe care instanța de control judiciar o apreciază ca fiind necesară și suficientă pentru îndreptarea și reeducarea acestuia.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, Înalta Curte, având în vedere persoana inculpatului care este infractor primar și a adoptat o atitudine procesuală corectă pe parcursul procesului penal, prin recunoașterea faptei și accesarea procedurii de judecată simplificată, are studii superioare, apreciază că suspendarea sub supraveghere a pedepsei poate atinge scopurile acesteia, însă se impune majorarea termenului de supraveghere de la 2 ani la 3 ani, cu respectarea dispozițiilor art. 92 din C. pen. și a menținerii obligațiilor care au fost instituite în mod judicios de către prima instanță.

Analizând critica apelantului inculpat, Înalta Curte constată că, deși, într-adevăr, fapta săvârșită de inculpatul A. nu a produs urmări prejudiciabile, în condițiile inexistenței vreunui motiv sau a unui context care să determine sau să justifice o astfel de conduită, conducerea pe drumurile publice, pe timp de noapte, sub influența băuturilor alcoolice, realizată de o persoană care, prin prisma profesiei deținute, se prezumă că înțelege pe deplin rigorile încălcării dispozițiilor legale, nu îndeplinește exigența prevăzută de art. 83 alin. (1) lit. d) din C. pen., pentru a justifica amânarea aplicării pedepsei.

Pentru aceste motive, curtea va admite apelul parchetului și va respinge apelul inculpatului, prin care acesta solicită stabilirea unui regim sancționator mai blând.

Prin urmare, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea împotriva sentinței penale nr. 22/PI/2024 din 23 februarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.

Va desființa, în parte, sentința penală apelată, exclusiv sub aspectul individualizării pedepsei, și rejudecând, în aceste limite:

Va majora pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru comiterea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., de la 10 luni închisoare la 1 an și 2 luni închisoare.

Va majora termenul de supraveghere de la 2 ani la 3 ani.

Va menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A. împotriva aceleiași sentințe penale.

Văzând dispozițiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga pe apelantul inculpat A. la plata sumei de 200 RON, cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea vor rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.