Despre
- Sporul de salariu pentru titlul științific de doctor
- Aspecte controversate privind infracțiunea de furt
- Dreptul suplu: complement, alternativă ori viitor al dreptului?
Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
ACTE NORMATIVE NOI
ALEXANDRU BLEOANCĂ: Un caz de competență alternativă de ordine publică, prevăzut în noul Cod de procedură civilă
Rezumat
Autorul, analizând competența instanțelor judecătorești altfel cum ea este reglementată prin noul Cod (român) de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată, intrată în vigoare la 15 februarie 2013), ajunge la concluzia că acest Cod reglementează un singur caz de competență alternativă de ordine publică și anume art. 113 alin. (1) pct. 1 („în afară de instanțele prevăzute la art. 107–112, mai sunt competente:
1. instanța domiciliului reclamantului, în cererile privitoare la stabilirea filiației…”).
DANIEL-ȘTEFAN PARASCHIV: Necesitatea introducerii în noul Cod penal a unor incriminări cu caracter general privind protecția mediului
Rezumat
Protecția mediului constituie o problemă din ce în ce mai importantă în condițiile multiplicării factorilor de risc pentru echilibrul ecologic, necesar desfășurării vieții în condiții normale, astfel că se impune a se acționa mai hotărât în acest domeniu, prin creșterea ponderii și asprimii mijloacelor represive față de cei care aduc atingeri semnificative valorilor specifice. Ca atare, autorul arată că este necesar să se amplifice rolul dreptului penal pentru sancționarea faptelor prin care se aduc vătămări grave mediului, cu consecințe negative pentru calitatea vieții oamenilor și a celorlalte viețuitoare.
STUDII – DISCUȚII – COMENTARII
ION TRAIAN ȘTEFĂNESCU: Din nou despre cauza reală și serioasă în cazul concedierii pentru motive ce nu țin de persoana salariatului (art. 65 din Codul muncii)
Rezumat
Potrivit articolului 65 din Codul muncii, concedierea angajatului datorată desființării locului lui de muncă, pentru unul sau multe motive ce nu țin de persoana angajatului, implică, potrivit alin. (2) al acestui text, că o asemenea desființare trebuie „să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă”.
Având în vedere faptul că în jurisprudență există diferite opinii cu privire la fraza sus-menționată, autorul face o analiză exhaustivă a textului articolului 65 și vine cu concluzia fermă că, în cazul unui litigiu, instanța trebuie să stabilească, în acest caz:
– desființarea locului de muncă a intervenit ca urmare a unei cauze reale, așadar cauza a fost obiectivă, de natură incontestabilă;
– cauza este importantă, deci are un anumit grad de gravitate, cu consecințe dăunătoare pentru angajator, necesitând astfel demiterea angajatului;
– dacă, urmând principiul bunei-credințe, angajatorul a utilizat, cu precădere înainte de concediere, toate celelalte căi legale, astfel încât concedierea a fost o ultimă soluție.
DANIELA-GEORGETA ENACHE: Aspecte generale în legătură cu protecția datelor cu caracter personal ale salariaților
Rezumat
Dreptul la protecția datelor cu caracter personal este esențial pentru respectarea unor drepturi fundamentale ale cetățeanului, inclusiv în calitatea lui de salariat, în special dreptul la viață privată. Legislația muncii cuprinde unele dispoziții de natură să garanteze respectarea acestui drept, pe care îl consacră în mod explicit, însă ele nu pot fi considerate separat de Legea nr. 677/2001. Motivele care legitimează prelucrarea datelor cu caracter personal ale salariaților sunt cele prevăzute expres și limitativ de Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, iar salariații au drepturile reglementate de aceasta: dreptul de a fi informați, de acces la datele prelucrate, de intervenție asupra datelor, dreptul de opoziție și de a se adresa justiției.
VERGINIA VEDINAȘ, MIHAELA DUȚĂ, IOAN LAURENȚIU VEDINAȘ: Sporul de salariu pentru titlul științific de doctor. Aspecte controversate. Propuneri de lege ferenda
Rezumat
Acest articol are drept scop analiza creșterii salariale pentru oamenii care, în mod tradițional, dețin un titlu științific de doctor și activează în domeniul în care ei au obținut acest titlu.
Dincolo de aprobarea legii cu privire la salarizarea uniformă în sistemul bugetar, toți cei care au obținut titlul de doctor, fără deosebire, au primit un spor salarial.
Legislația actuală a prevăzut includerea acestei creșteri, ca plăți compensatorii tranzitorii în salariul de bază, plata/salariului sau indemnizației lunare de bază alocată angajaților care trebuia să le fie plătită la 31 decembrie 2009, dar nu pentru aceia care au a obținut titlul de doctor după această dată.
Această reglementare a creat o situație discriminatorie, pentru care a fost notificat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care și-a exprimat opinia de specialist și care a susținut ca autoritățile competente ale statului, Parlamentul și Guvernul, să procedeze la eliminarea diferenței de tratament juridic, astfel ca sporul salarial suplimentar să fie recunoscut de către legislativ tuturor angajaților, indiferent de data la care a fost acordat titlul științific. În acest scop propunem modificări corespunzătoare ale legii.
AURELIAN GABRIEL ULUITU: Soluții de lege ferenda în cazul anulării de către instanța de judecată a deciziei de concediere a salariatului
Rezumat
Codul muncii român (art. 80) dispune că în cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal instanța va dispune anularea ei și va obliga pe angajator la plata unei despăgubiri în bani. Dacă salariatul solicită aceasta în mod expres, în plus instanța va repune părțile în situația anterioară emiterii actului de concediere (așadar va dispune reintegrarea în funcție a salariatului). Dacă salariatul nu solicită reintegrarea în funcția avută, contractul individual de muncă încetează de drept pe data rămânerii definitive a hotărârii instanței.
Întrucât reglementarea Codului muncii în materie (reintegrarea în funcție, dacă salariatul o cere) este, în opinia autorului, excesiv de rigidă, în studiul de față se efectuează o serie de propuneri de lege ferenda, în sensul promovării unei soluții mai elastice (flexibile), cât privește reintegrarea obligatorie în funcție, dacă salariatul o cere, în cazul dat.
SEBASTIAN BODU: Rolul și semnificația capitalului social, precum și regimul juridic al aporturilor sociale, în reglementarea Legii nr. 31/1990 privind societățile
Rezumat
În acest studiu autorul explică conceptele de: structura capitalului social; gajul general al creditorilor; capital social; diferența dintre capitalul social și patrimoniul societății; diferența dintre capitalul social și capitalul propriu activele nete); diferența dintre capitalul social și valoarea societății, precum și problematica regimului juridic al aporturilor sociale ulterior vărsămintelor, astfel cum toate cele de mai sus rezultă din Legea nr. 31/1990 (republicată) privind societățile.
CLAUDIA ROȘU: Soluționarea litigiilor privind arbitrajul, alternativă viabilă la justiția de stat
Rezumat
Articolul analizează avantajele pe care le prezintă soluționarea litigiilor pe calea arbitrajului.
Arbitrajul constituie o excepție de la principiul potrivit căruia înfăptuirea justiției se realizează prin instanțele judecătorești și reprezintă acel mecanism juridic eficient, menit să asigure o judecată imparțială, mai rapidă și mai puțin formală, confidențială, finalizată prin hotărâri susceptibile de executare silită.
Majoritatea cauzelor patrimoniale și nepatriomoniale pot fi soluționate pe calea arbitrajului, astfel încât această metodă de soluționare a litigiilor, poate fi aleasă de părți, față de justiția de drept comun.
Concluzia care se desprinde este că, pentru degrevarea rolului instanțelor de judecată, arbitrajul reprezintă o alternativa viabilă de soluționare a litigiilor.
DAN ȚOP: Discuții cu privire la posibilitatea legală a minorului de a încheia contractul de voluntariat
Rezumat
Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România prevede că un contract de voluntariat poate fi încheiat de orice persoană fizică „care a dobândit capacitate de muncă potrivit legislației în domeniul muncii”.
Întrucât această formulare este de natură a produce controverse și discuții (Legea nr. 78/2014 fiind o lege din domeniul dreptului civil, iar nu din cel al dreptului muncii) autorul examinează concret de la ce vârstă pot încheia minorii contracte de voluntariat.
Concluzia autorului, rezultată din coroborarea art. 41–42 din Codul civil cu art. 13 din Codul muncii, este în sensul că: minorii pot încheia contracte de voluntariat după ce au împlinit 14 ani, dar între 14–16 ani este necesară și încuviințarea părinților, tutorilor etc., iar după ce minorul a împlinit 16 ani el poate încheia un atare contract singur, fără încuviințarea amintită.
ȘTEFAN NAUBAUER: Dreptul de stabilire al avocaților din Uniunea Europeană care doresc să profeseze pe teritoriul statului membru ai căror resortisanți sunt, sub titlul profesional obținut în alt stat membru
Rezumat
În acest studiu autorul, având în vedere dispozițiile Directivei 98/5/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998, precum și statuările jurisprudențiale în materie ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, ajunge, în final, la concluzia că în situația în care un cetățean român ar obține calificarea profesională în unul dintre statele membre ale UE (ori din Spațiul Economic European ori din Elveția), altul decât România și ar dori să profeseze în România, sub titlul profesional astfel dobândit, devin aplicabile reglementările legale române referitoare la această încadrare juridică (în speță, din capitolul VIII al Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat).
DORINEL DINUICĂ, MIOARA-KETTY GUIU: Aspecte controversate privind infracțiunea de furt
Rezumat
Această lucrare cuprinde o analiză succintă a problematicii pe care o ridică infracțiunea de furt. Autorii evidențiază, pe de o parte, strânsa legătură dintre această problematică și unele erori produse în teoria civilă a posesiei, iar, pe de altă parte, unele neajunsuri ale definiției actuale a infracțiunii de furt. De asemenea, sunt prezentate unele posibile corecții, atât în plan teoretic, cât și în plan legislativ.
VALENTIN-CRISTIAN ȘTEFAN: Conținutul condiției recunoașterii în totalitate a faptelor și limitele schimbării încadrării juridice în procedura de judecată în cazul recunoașterii învinuirii
Rezumat
Prezentul studiu aduce în discuție condiția recunoașterii în totalitate a faptelor și schimbarea încadrării juridice în procedura de judecată în cazul recunoașterii învinuirii.
Prin faptă, pe care inculpatul trebuie să o recunoască, se înțelege actul de conduită săvârșit, sub ambele lui laturi, atât obiectivă, cât și subiectivă, precum și toate circumstanțele care înconjoară acest act, indiferent de natura lor și de momentul în care apar în raport cu actul în sine.
Inculpatul poate să conteste încadrarea juridică stabilită de procuror și să beneficieze de soluționarea cauzei în procedură simplificată numai atunci când contestarea încadrării juridice nu se întemeiază pe o modificare a situației de fapt.
ANTONIU OBANCIA: Garantarea procesului echitabil pentru persoanele – altele decât inculpatul – ale căror bunuri, pretins provenite din săvârșirea de fapte penale, sunt supuse confiscării speciale ori confiscării extinse
Rezumat
În acest articol autorul prezintă fundamentul de drept substanțial penal al măsurii de siguranță a confiscării speciale care vizează categoria bunurilor dobândite prin săvârșirea de fapte penale, precum și al măsurii de siguranță a confiscării extinse, în ambele situații analiza fiind concentrată pe ipoteza în care bunurile au fost înstrăinate de inculpat și au ajuns în patrimoniul altor persoane.
În continuare, se realizează analiza de drept procesual penal a situației persoanelor – altele decât inculpatul – ale căror bunuri sunt vizate de confiscare în cursul judecății. Din perspectiva garantării dreptului la un proces echitabil acestor persoane, autorul sesizează o serie de probleme de interpretare sau chiar de lacune legislative. În final, există un capitol conclusiv al articolului însoțit de propuneri de lege ferenda corespunzătoare criticilor pe care autorul le-a dezvoltat și argumentat prin raportare la actualele texte de lege.
GIGEL POTRIVITU: Unele considerații teoretice și practice referitoare la controlul judiciar și controlul judiciar pe cauțiune
Rezumat
În articolul de față autorul pune în discuție unele aspecte teoretice și practice referitoare la controlul judiciar și controlul judiciar pe cauțiune, măsuri preventive care au fost reglementate în această formă în noul Cod de procedură penală, insistând asupra modului în care ele sunt puse în practică, pentru a evita unele erori sau confuzii legate de interpretarea și aplicarea lor.
TEORIA DREPTULUI
MIRCEA DUȚU: Dreptul suplu: complement, alternativă ori viitor al dreptului?
Rezumat
Anunțată în teorie, prezentă în practică, și recunoscută peste tot, „flexible law” este în căutarea propriei acreditări la nivel doctrinar. Acoperind o serie de instrumente normative extrem de eterogene (directive, avize, carte, coduri de conduită, et al.) având ca element comun faptul de a fi impus nu prin constrângere, ci prin adeziunea destinatarilor săi, se manifestă cu precădere în dreptul internațional (ca „soft law”), în dreptul UE (ca o metoda de guvernare), sau în ordinea internă (ca o pârghie de realizare a funcțiilor statului). Cât privește dreptul special („hard law”), dreptul flexibil se manifesta fie ca precursorul său în procesul de adoptare, ca un asociat în executarea acesteia, sau, în anumite situații, ca un substitut.
Cunoscând diversele experiențe naționale, dreptul flexibil se prezintă ca un factor de simplificare și îmbunătățire a calității reglementărilor legale.
DREPTURILE OMULUI
CARMEN MOLDOVAN: Considerații în legătură cu reglementarea internațională a „discursului urii” ca limită a libertății de exprimare
Rezumat
După cum însăși autoarea precizează, scopul studiului de față este acela de a identifica sursele dreptului internațional ce fundamentează interzicerea „discursului urii” (hate speech), precum și modul de receptare și aplicare a acestora la nivel european, în mod particular în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
În acest sens sunt expuse: fundamentele interzicerii „discursului urii” la nivel universal; la nivel european; elementele analizate în acest sens de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (raportarea la contextul discursului, instigarea la ură pe motiv de rasă, religie; discursul negaționist, și revizionist) și de reglementările adoptate de Consiliul Europei și de Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței; cadrul normativ al Uniunii Europene cu privire la rasism și xenofobie și, în sfârșit, raportarea legislației penale române actuale la exigențele internaționale.
